Ur: berrikuspenen arteko aldeak

Ezabatutako edukia Gehitutako edukia
No edit summary
No edit summary
1. lerroa:
{{argitzeko|Urari|Ur (argipena)}}
{{chembox
{| width="300" border="1" cellpadding="2" cellspacing="0" align="right"
| verifiedrevid = 477162647
|+<font size="+1">'''Propietateak'''</font>
| Name = Ur (H<sub>2</sub>O)
|- colspan=2 align=center
| ImageFile1 = H2O 2D labelled.svg
| Diagrama
| ImageSize1 = 170 px
| [[Fitxategi:H2O 2D labelled.svg|150px|Ur molekula]][[Fitxategi:Water molecule 3D.svg|60px]]
| ImageName1 = Estruktura
|-
| ImageFileL1 = Water-3D-balls.png
! colspan="2" align=center bgcolor="#FFDEAD" |
| ImageSizeL1 = 121px
'''Orokorrak'''
| ImageNameL1 = Modelo
|-
| ImageFileR1 = Water molecule 3D.svg
| Izena
| ImageSizeR1 = 121px
| Ur
| ImageNameR1 = Modelo
|-
| IUPACName = Ur<br />Oxidana
| [[Formula kimiko]]a
| OtherNames = Hidrogeno oxido<br />Dihidrogeno monoxido (DHMO)<br/>Hidrogeno monoxido<br/>Dihidrogeno oxido<br/>Hidrogeno hidroxido (HH edo HOH)<br>Azido hidriko<br>Azido hidrohidroxiko<br>Azido hidroxiko<br>Hidrol<ref><br>[http://www.merriam-webster.com/dictionary/hydrol Definition of Hydrol] Merriam-Webster</ref><br>μ-Oxido dihidrogeno
| [[Hidrogeno|H]]<sub>2</sub>[[Oxigeno|O]]
| Section1 = {{Chembox Identifiers
|-
| ChEMBL_Ref = {{ebicite|correct|EBI}}
| [[Kolore]]a
| ChEMBL = 1098659
| Likidoa denean, koloregabea
| StdInChI_Ref = {{stdinchicite|correct|chemspider}}
|-
| StdInChI = 1S/H2O/h1H2
! colspan="2" align="center" bgcolor="#FFDEAD" |
| StdInChIKey_Ref = {{stdinchicite|correct|chemspider}}
'''Fisikoak'''
| StdInChIKey = XLYOFNOQVPJJNP-UHFFFAOYSA-N
|-
| SMILES = O
| [[Masa molekular]]ra
| CASNo = 7732-18-5
| 18,01528 [[uma]]
| CASNo_Ref = {{cascite|correct|CAS}}
|-
| PubChem = 962
| [[Urtze puntu]]a
| ChemSpiderID_Ref = {{chemspidercite|correct|chemspider}}
| [[1 E2 K|273,15 K]] (0 [[celsius|°C]])
| ChemSpiderID = 937
|-
| ChEBI_Ref = {{ebicite|correct|EBI}}
| [[Irakite puntu]]a
| ChEBI = 15377
| [[1 E2 K|373,15 K]] (100 [[celsius|°C]])
| RTECS = ZC0110000
|-
| UNII_Ref = {{fdacite|correct|FDA}}
| Tenperatura Kritikoa
| UNII = 059QF0KO0R
| 674 K
}}
|-
| Section2 = {{Chembox Properties
| Presio Kritikoa
| Formula = H<sub>2</sub>O
| ''22,1x10^6?? Pa''
| MolarMass = 18.01528(33)&nbsp;g/mol
|-
| Appearance = solido zuri eta ia koloregabea, garden, izoztean urdin pixka bat <ref name="Braun 1993 612">{{erreferentzia|doi=10.1021/ed070p612|abizena1=Braun|izena1=Charles L.|izena2=Sergei N. |abizena2= Smirnov|izenburua=Why is water blue?|aldizkaria=J. Chem. Educ.|liburukia=70|alea=8|orrialdea=612|urtea=1993|url=http://www.dartmouth.edu/~etrnsfer/water.htm|bibcode = 1993JChEd..70..612B }}</ref>
| [[Dentsitate]]a
| 1,0Density ×10= 1000&nbsp;kg/m<sup>3</sup>, [[kilogramo|likido (4&nbsp;°C) (62.4 lb/cu. ft)<br /> 917&nbsp;kg]]/[[metro|m]]<sup>3</sup>, solido
| MeltingPt = 0&nbsp;[[°C]], 32&nbsp;[[Fahrenheit|°F]], 273.15&nbsp;[[Kelvin|K]]<ref name="VSMOW">''Vienna Standard Mean Ocean Water'' (VSMOW) estandarrak 273.1500089(10)&nbsp;K (0.000089(10)&nbsp;°C-tan urtzen eta 373.1339&nbsp;K (99.9839&nbsp;°C)-tan irekitzen du.</ref>
|-
| BoilingPt = 99.98&nbsp;°C, 211.97&nbsp;°F, 373.13&nbsp;K<ref name="VSMOW" />
! colspan="2" align="center" bgcolor="#FFDEAD" |
| pKa = 15.74<br />~35–36
'''Termokimika'''
| pKb = 15.74
|-
| Viscosity = 0.001&nbsp;[[pascal segundo|Pa&thinsp;s]] 20&nbsp;°C-tan
| [[Formazio entalpia|Δ<sub>f</sub>H<sup>0</sup><sub>gas</sub>]]
| Self-diffusion coefficient = 2.299·10<sup>−9</sup>&nbsp;m²·s<sup>−1</sup> <ref name="waterdiffusion">{{erreferentzia|egilea=M. Holz, S. R. Heil, A. Sacco|izenburua=Temperature-dependent self-diffusion coefficients of water and six selected molecular liquids for calibration in accurate 1H NMR PFG Measurements|aldizkaria=Phys. Chem. Chem. Phys.|liburukia= 2|urtea= 2000| orrialdea= 4740–4742|doi=10.1039/b005319h|alea=20|bibcode = 2000PCCP....2.4740H }}</ref>
| -241,83 [[joule|kJ]]/[[mol]]
| RefractIndex = 1.3330
|-
}}
| Δ<sub>f</sub>H<sup>0</sup><sub>likido</sub>
| Section3 = {{Chembox Structure
| -285,83 kJ/mol
| MolShape = Kurba
|-
| CrystalStruct = [[Izotz|Hexagonal]]
| Δ<sub>f</sub>H<sup>0</sup><sub>solido</sub>
| Dipole = 1.85&nbsp;[[Debye|D]]
| -291,83 kJ/mol
}}
|-
| Section7 = {{Chembox Hazards
| [[Entropia molarra|S<sup>0</sup><sub>gas, 1 bar</sub>]]
| MainHazards = Ito<br/>[[Ur intoxikazio]]a
| 188,84 J·mol<sup>-1</sup>·K<sup>-1</sup>
| NFPA-H = 0
| NFPA-F = 0
| S<sup>0</sup><sub>líquido, 1 bar</sub>
| NFPA-R = 0
| 69,95 J·mol<sup>-1</sup>·K<sup>-1</sup>
}}
|-
| Section8 = {{Chembox Related
| S<sup>0</sup><sub>sólido</sub>
| OtherCations = [[Hidrogeno sulfuro]]<br/>[[Hidrogeno selenuro]]<br/>[[Hidrogeno teluro]]<br/>[[Hidrogeno polonuro]]<br/>[[Hidrogeno peroxido]]
| 41 J·mol<sup>-1</sup>·K<sup>-1</sup>
| Function = [[disolbatzaile]]ak
|-
| OtherFunctn = [[azetona]]<br/>[[metanol]]
! colspan="2" align="center" bgcolor="#FFDEAD" |
| OtherCpds = [[ur-lurrun]]<br/>[[izotz]]<br/>[[ur gogor]]
'''Arriskuak'''
}}
|-
}}
| [[Irenste]]a
| Beharrezkoa da [[bizia|bizitzarako]]; gehiegi edateak buruko mina eta karranpak eragin ditzake.
|-
| [[Inalatze]]a
| Ez da toxikoa. [[Birika]]k mindu ditzake. Itotzea eragin dezake.
|-
| [[Larruazal]]a
| Urperaldi luzeak ezkatatzea eragin dezake.
|-
| [[Begi]]ak
| Ez da arriskutsua begientzat.
|-
! colspan="2" align="center" bgcolor="#FFDEAD" | <font size="-1">
<!-- {{cnptbis}}
<p>'''[[Wikipedia:Plantilla de compuestos inorgánicos|Exenciones y referencias]]''' -->
</font>
|}
 
'''Ura''' gai elkartua da, [[oxigeno]] [[atomo]] bat eta bi [[hidrogeno]] atomoz osatua (H<sub>2</sub>O). [[Giro-tenperatura]]n [[likido]]a da, usaingabea, zaporegabea eta koloregabea. Nahitaezkoa uste da bizitzarako, ez baita ezagutzen uraren gabezia osoan bizi den izakirik. [[Lur]]rean nahiko ugaria den gai elkartua da, hainbat leku eta itxuratan ageri dena: [[ozeano]]etan eta [[polo|plaka polarretan]] nagusiki, baina baita [[hodei]], [[ibai]], [[aintzira]] eta bestelakoetan ere. Urak lurrazalaren %&nbsp;75 estaltzen du. Ur horren %&nbsp;97,2 [[ur gazi|gazia]] da, eta %&nbsp;2,8 [[ur geza|geza]]. Ur geza horren %&nbsp;1 baino ez dago egoera likidoan, gainerakoa [[Polo geografiko|poloetan]] [[izotz|izoztuta]] baitago.